Asa cum promiteam in urma cu o saptamana la postarea "Regionalizarea inceputul sfarsitului (I)", am sa incerc sa continui sa-mi exprim parerea priviind "modificarile structurale" care urmeaza sa afecteze, fara sa ne dam seama, viata tuturor.
Nu vi se pare ca sunt zilnic prea multe schimbari in societatea romaneasca?
Zilnic, in toate domeniile vietii noastre, se produc schimbari. Prea multe, parca, pentru a putea fi suportate, fara sa ne afecteze : viata zilnica, concentrarea, sanatatea fizica si mentala, etc.
Mai mult ca in oricare alta tara, de 23 de ani, la noi se tot experimenteaza, zilnic se schimba ceva.
Cati ani ne vor trebui sa fim si noi o societate asezata ?
Tin sa amintesc ca de la inceputul anului s-a modificat de cateva ori Codul Fiscal (care fie vorba intre noi, are atatea modificari la modificari, incat nimeni nu poate spune ca stapaneste prevederile Codului fiscal, la zi), astfel: s-a introdus "TVA la incasare", s-a introdus in locul impozitului pe profit, impozitul pe venit (incasari), urmeaza introducerea pentru anumite coduri CAEN a impozitului forfetar, (ca un proiect pilot) si ca sa nu mai vorbim despre modificarile, prin fel de fel de acte normative, a deductibilitatii cheltuielilor si TVA-ului.
Tot incepand cu anul acesta se implementeaza si noile Coduri: Codul civil si Codul de procedura penala.
Am luat doar doua exemple de modificari majore a lagislatiei: fiscale si juridice. La nivelul tuturor domeniilor vietii sociale au loc, zilnic, astfel de modificari.
Dar asa cum mi-am exprimat opinia si in postarea "Regionalizarea inceputul sfarsitului (I)", dupa parerea mea, procesul regionalizarii este "apoteoza" acestei "bulibaseli".
Continui sa-mi exprim opinia, ca nu acesta este momentul potrivit pentru a creea noi unitati administrativ teritoriale, aducand la un loc, uneori contra naturii, judete cu traditii si probleme diferite, intr-un moment de profunda criza economica mondiala si nu numai.
Tarile lovite de criza economoca mondiala incearca sa gaseasca solutii pentru revenirea la normalitate.
La noi, nu poate fi vorba de normalitate, (personal, n-am cunoscut-o). De la inceputul crizei economice mondiale, noi am balbait-o in toate felurile, mergand de la a spune ca n-o sa ne afecteze pe noi (deci de a nu o recunoaste), pana la a accepta sa fim cobaii Institutiilor financiare mondiale.
Vezi taierile de salarii si de pensii, majorarea TVA. Unde sa vada rezultatele acestor masuri radicale luate, cei care nu au masuri pentru cresterea veniturilor, ci doar masuri pentru scaderea cheltuielilor, daca nu la noi, unde, cumva in Grecia?. Nu. Desi Grecia era intr-o criza mult mai profunda.
Spuneam, ca tara asta in care, inca, mai suntem cateva milioane de traitori, are mare nevoie pentru a iesi din criza de masuri de stabilitate economica si sociala, de investitii, de locuri de munca.
Ori noua, nu ni se ofera nimic din toate acestea, care ne-ar putea da macar speranta unei vieti normale, intr-un viitor apropiat.
Conducatorii nostrii, nu numai cei de azi, asculta si transpun orbeste, in practica, "indicatiile pretioase" sugerate de fel de fel de "idoli" de la inaltele porti, carora ne inchinam.
Acum pe langa : reforma fiscala, reforma juridica, reforma administrativa, ni se sugereaza ca ar fi bine sa suprapunem si o reforma structurala. Poate n-o fi rau, dar noi nu avem oameni in structurile de conducere, priceputi si cu expertiza necesara sa implementeze corect, la timp si de durata, niciuna dintre reformele amintite, dar toate odata!
Ni s-a spus, si, de cand cu Solutia Curtii Constitutionale, privind posibilitatea modificarii pragului la Referendum de la 50% la 30%, abia peste un an, parca au lasat-o mai moale, ca regionalizarea, pe langa
"apropierea institutiilor statului de fiecare cetatean" va atrage fondurile europene atat de necesare dezvoltarii uniforme a tuturor localitatilor din fiecare regiune. Credeti?
Fals, aflam azi ca nici Ministerul Fondurilor Europene, impreuna cu specialistii lui nu au reusit sa convinga
UE, nici pana in ziua de azi, ca noi avem nevoie de banii, ce ne-au fost alocati si ca am sti ce sa facem cu ei.
Problema nu ar fi ca nu avem un plan, ca nu avem prioritati, dar nici macar nu avem, nici la nivel central,
specialisti capabili sa intocmeasca corect si complet, documentatia care sa-i convinga pe cei ce pun banii la bataie, ca noi stim ce, cand si cum, sa-i folosim.
Deci, daca la nivel central, nu avem oameni cu expertiza, nu sa atraga banii pe proiecte concrete, macar sa
dovedeasca ca avem prioritati, avem proiecte, avem oameni pregatiti sa acceseze fondurile alocate si sa implementeze proiectele, cum am putea noi atunci la nivel regional sa dovedim, ce nu au putut demonstra
"specialistii de la centru" si sa atragem fondurile europene care ne-ar asigura dezvoltarea armonioasa si echilibrata si binele pe care il asteptam cu totii?
Azi aflam, de la Antena 3, ca reorganizarea ANAF, Garda Financiara, Vama in formatul regional, ar aduce doar 1500 de someri. Pare putin daca ne gandim doar la cifre si nu la faptul ca in spatele celor 1500 de concediati se afla 1500 de suflete si familiile lor.
Regionalizarea impreuna cu reforma structurala in cazul acestei reforme a ANAF, va creea mari mutatii
in structura populatiei localitatilor, unde ANAF are Directii judetene ale ANAF, ale Garzii financiare si Vamilor, creeand inca din aceasta faza a regionalizarii, inechitati sociale in cadrul regiunii, in sensul ca in teritoriul si asa subdezvoltat se vor concentra toti cei 1500 de disponibilizati, urmand ca judetele cu capitala regiunii sa aiba parte de creearea multor locuri de munca.
Extrapoland exemplul din domeniul ANAF si la celelalte structuri judetene ale autoritatilor centrale, care urmeaza sa se reorganizeze la nivel de regiune, vom constata ca din start, judetele cu capitala de regiune, care oricum erau cele mai dezvoltate din zona in care s-a constituit regiunea, vor avea mai putini someri, fata de judetele componente, mai sarace, care in urma regionalizarii si reformei structurale vor avea un somaj in crestere si saracie mai mare.
Propun cateva subiecte de reflectie:
Se vor dezvolta uniform judetele componente ale regiunii?
Este aceasta operatiune justificata, de catre atragerea, ipotetica, a unor fonduri europene ce ar urma sa duca la dezvoltarea echilibrata a localitatilor regionale?
Ce nu a putut rezolva, pentru cetatenii din judet, conducerea judeteana, poate rezolva conducerea regionala? (care, fie vorba intre noi, este tot mai departe de cetatenii din localitatile de la marginera regiunii).
Autoritatea regionala este mai aproape de cetatean? (cum se afirma de catre "parintii regionalizarii").
Cine, cand si cu ce costuri sociale si mutatii structurale, va putea indrepta vreodata aceasta experienta nefericita?
Concluzie: Evenimentele din ultima saptamana, informatiile noi acumulate, trcute prin filtrul gandirii, ma fac sa cred ca nu "regionalizarea este inceputul sfarsitului" si este, asa cum spuneam la inceputul acestei postari, sfarsitul "apoteotic" al unei societati nicicand asezate in matca ei.
Pacat! Mare pacat! Generatia mea, a fost in doua tipuri de societati: comunism si capitalism, generatie de sacrificiu, dar nu as fi crezut vreodata ca tinerii isi vor consuma energia celor mai frumosi ani fara ca societatea s-o foloseasca, societatea, storcand in schimb ultima picatura de energie, din parintii acestora, prin marirea varstei de pensionare, in speranta ca numarul pensionarilor sau candidatilor la statutul de pensionar, se va micsora "pe cale naturala".
Sa auzim de bine!
Nu vi se pare ca sunt zilnic prea multe schimbari in societatea romaneasca?
Zilnic, in toate domeniile vietii noastre, se produc schimbari. Prea multe, parca, pentru a putea fi suportate, fara sa ne afecteze : viata zilnica, concentrarea, sanatatea fizica si mentala, etc.
Mai mult ca in oricare alta tara, de 23 de ani, la noi se tot experimenteaza, zilnic se schimba ceva.
Cati ani ne vor trebui sa fim si noi o societate asezata ?
Tin sa amintesc ca de la inceputul anului s-a modificat de cateva ori Codul Fiscal (care fie vorba intre noi, are atatea modificari la modificari, incat nimeni nu poate spune ca stapaneste prevederile Codului fiscal, la zi), astfel: s-a introdus "TVA la incasare", s-a introdus in locul impozitului pe profit, impozitul pe venit (incasari), urmeaza introducerea pentru anumite coduri CAEN a impozitului forfetar, (ca un proiect pilot) si ca sa nu mai vorbim despre modificarile, prin fel de fel de acte normative, a deductibilitatii cheltuielilor si TVA-ului.
Tot incepand cu anul acesta se implementeaza si noile Coduri: Codul civil si Codul de procedura penala.
Am luat doar doua exemple de modificari majore a lagislatiei: fiscale si juridice. La nivelul tuturor domeniilor vietii sociale au loc, zilnic, astfel de modificari.
Dar asa cum mi-am exprimat opinia si in postarea "Regionalizarea inceputul sfarsitului (I)", dupa parerea mea, procesul regionalizarii este "apoteoza" acestei "bulibaseli".
Continui sa-mi exprim opinia, ca nu acesta este momentul potrivit pentru a creea noi unitati administrativ teritoriale, aducand la un loc, uneori contra naturii, judete cu traditii si probleme diferite, intr-un moment de profunda criza economica mondiala si nu numai.
Tarile lovite de criza economoca mondiala incearca sa gaseasca solutii pentru revenirea la normalitate.
La noi, nu poate fi vorba de normalitate, (personal, n-am cunoscut-o). De la inceputul crizei economice mondiale, noi am balbait-o in toate felurile, mergand de la a spune ca n-o sa ne afecteze pe noi (deci de a nu o recunoaste), pana la a accepta sa fim cobaii Institutiilor financiare mondiale.
Vezi taierile de salarii si de pensii, majorarea TVA. Unde sa vada rezultatele acestor masuri radicale luate, cei care nu au masuri pentru cresterea veniturilor, ci doar masuri pentru scaderea cheltuielilor, daca nu la noi, unde, cumva in Grecia?. Nu. Desi Grecia era intr-o criza mult mai profunda.
Spuneam, ca tara asta in care, inca, mai suntem cateva milioane de traitori, are mare nevoie pentru a iesi din criza de masuri de stabilitate economica si sociala, de investitii, de locuri de munca.
Ori noua, nu ni se ofera nimic din toate acestea, care ne-ar putea da macar speranta unei vieti normale, intr-un viitor apropiat.
Conducatorii nostrii, nu numai cei de azi, asculta si transpun orbeste, in practica, "indicatiile pretioase" sugerate de fel de fel de "idoli" de la inaltele porti, carora ne inchinam.
Acum pe langa : reforma fiscala, reforma juridica, reforma administrativa, ni se sugereaza ca ar fi bine sa suprapunem si o reforma structurala. Poate n-o fi rau, dar noi nu avem oameni in structurile de conducere, priceputi si cu expertiza necesara sa implementeze corect, la timp si de durata, niciuna dintre reformele amintite, dar toate odata!
Ni s-a spus, si, de cand cu Solutia Curtii Constitutionale, privind posibilitatea modificarii pragului la Referendum de la 50% la 30%, abia peste un an, parca au lasat-o mai moale, ca regionalizarea, pe langa
"apropierea institutiilor statului de fiecare cetatean" va atrage fondurile europene atat de necesare dezvoltarii uniforme a tuturor localitatilor din fiecare regiune. Credeti?
Fals, aflam azi ca nici Ministerul Fondurilor Europene, impreuna cu specialistii lui nu au reusit sa convinga
UE, nici pana in ziua de azi, ca noi avem nevoie de banii, ce ne-au fost alocati si ca am sti ce sa facem cu ei.
Problema nu ar fi ca nu avem un plan, ca nu avem prioritati, dar nici macar nu avem, nici la nivel central,
specialisti capabili sa intocmeasca corect si complet, documentatia care sa-i convinga pe cei ce pun banii la bataie, ca noi stim ce, cand si cum, sa-i folosim.
Deci, daca la nivel central, nu avem oameni cu expertiza, nu sa atraga banii pe proiecte concrete, macar sa
dovedeasca ca avem prioritati, avem proiecte, avem oameni pregatiti sa acceseze fondurile alocate si sa implementeze proiectele, cum am putea noi atunci la nivel regional sa dovedim, ce nu au putut demonstra
"specialistii de la centru" si sa atragem fondurile europene care ne-ar asigura dezvoltarea armonioasa si echilibrata si binele pe care il asteptam cu totii?
Azi aflam, de la Antena 3, ca reorganizarea ANAF, Garda Financiara, Vama in formatul regional, ar aduce doar 1500 de someri. Pare putin daca ne gandim doar la cifre si nu la faptul ca in spatele celor 1500 de concediati se afla 1500 de suflete si familiile lor.
Regionalizarea impreuna cu reforma structurala in cazul acestei reforme a ANAF, va creea mari mutatii
in structura populatiei localitatilor, unde ANAF are Directii judetene ale ANAF, ale Garzii financiare si Vamilor, creeand inca din aceasta faza a regionalizarii, inechitati sociale in cadrul regiunii, in sensul ca in teritoriul si asa subdezvoltat se vor concentra toti cei 1500 de disponibilizati, urmand ca judetele cu capitala regiunii sa aiba parte de creearea multor locuri de munca.
Extrapoland exemplul din domeniul ANAF si la celelalte structuri judetene ale autoritatilor centrale, care urmeaza sa se reorganizeze la nivel de regiune, vom constata ca din start, judetele cu capitala de regiune, care oricum erau cele mai dezvoltate din zona in care s-a constituit regiunea, vor avea mai putini someri, fata de judetele componente, mai sarace, care in urma regionalizarii si reformei structurale vor avea un somaj in crestere si saracie mai mare.
Propun cateva subiecte de reflectie:
Se vor dezvolta uniform judetele componente ale regiunii?
Este aceasta operatiune justificata, de catre atragerea, ipotetica, a unor fonduri europene ce ar urma sa duca la dezvoltarea echilibrata a localitatilor regionale?
Ce nu a putut rezolva, pentru cetatenii din judet, conducerea judeteana, poate rezolva conducerea regionala? (care, fie vorba intre noi, este tot mai departe de cetatenii din localitatile de la marginera regiunii).
Autoritatea regionala este mai aproape de cetatean? (cum se afirma de catre "parintii regionalizarii").
Cine, cand si cu ce costuri sociale si mutatii structurale, va putea indrepta vreodata aceasta experienta nefericita?
Concluzie: Evenimentele din ultima saptamana, informatiile noi acumulate, trcute prin filtrul gandirii, ma fac sa cred ca nu "regionalizarea este inceputul sfarsitului" si este, asa cum spuneam la inceputul acestei postari, sfarsitul "apoteotic" al unei societati nicicand asezate in matca ei.
Pacat! Mare pacat! Generatia mea, a fost in doua tipuri de societati: comunism si capitalism, generatie de sacrificiu, dar nu as fi crezut vreodata ca tinerii isi vor consuma energia celor mai frumosi ani fara ca societatea s-o foloseasca, societatea, storcand in schimb ultima picatura de energie, din parintii acestora, prin marirea varstei de pensionare, in speranta ca numarul pensionarilor sau candidatilor la statutul de pensionar, se va micsora "pe cale naturala".
Sa auzim de bine!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu